“In vremile noastre”, dl P.B. publica in Crisana…

Ieri, 25 martie 2008, rasfoind ziarul Crisana, am dat peste ceea ce as putea numi un exemplu perfect pentru formele fara fond despre care vorbeam intr-un articol anterior. Tocmai cand eram convinsa ca in “Directia noua in poezia si proza romana” a lui Maiorescu am citit cele mai stupide, caraghioase si ingrijoratoare creatii asa-zis literare, am avut parte de lecturarea unui “sonet”, dupa cum il numeste autorul.

Asadar, “in vremile noastre”, dl P.B. publica:

Columna lui Traian

Columna lui Traian? Nu-i mai a lui,
De cand pe Sfantul Petru-n varful ei
L-au asezat acolo drept temei,
Ca niciun imparat ca Iisus nu-i

Printre strabunii daci eu, azi, ma sui:
Ma-ntampina osteni, copii, femei
Invesmantati in itari si in piei
Si nu mai simt c-as fi al nimanui.

Mereu tot urc, plangand, friza cu friza,
Sa-mi duc parintii-n rai, spre Dumnezeu,
Din gura de lupoiaca iese-o briza,

Iar drumul spre Pescar e tot mai greu;
Dar cand eu sus ajung, ce mai surpriza:
Sub dreapta lui, sta tot poporul meu.

Aceasta creatie imi evoca incercarea nereusita a unui copil de zece ani de a intocmi o poezioara. Pe langa improvizatiile nereusite numite versuri, care probabil ca au ca scop mentinerea rimei (“Ca niciun imparat ca Iisus nu-i”…?!), apar imagini nu tocmai poetice: “Din gura de lupoaica iese-o briza”. Ar fi fost frumos daca aveam parte si de una sau doua figuri de stil reusite, dar cred ca trebuie sa ne multumim doar cu puternicul sentiment patriotico-religios care striga chinuit din aceste randuri. In ceea ce il priveste pe autor, daca considera ca scopurile sale nobile nu au fost suficient de bine intelese, exista un singur sfat: sa isi reprofileze activitatea artistica.

~ de merixon pe martie 26, 2008.